
Aceste informatii mi-au schimbat viata
In articolul precedent am vorbit despre ce inseamna comunicarea, din ce este alcatuita si am mentionat faptul ca emotiile joaca un rol foarte important in tot acest context.
Astazi intram in detalii si iti povestesc de ce suntem atat de influentati de emotii, de ce preiau controlul in multe situatii si ce putem face diferit astfel incat sa obtinem rezultate mai bune. Iar pentru a putea face asta, vom discuta putin despre functiile creierului si procesarea informatiei.
Da, stiu, poate nu este cel mai intrigant si palpitant subiect, insa cu siguranta iti poate aduce plus valoare. Mie, intelegerea si aplicarea acestor informatii mi-a schimbat viata. Asa ca, daca inca mai esti aici si citesti, let’s dive into it:
1. Functiile creierului:
Cand ma gandesc la creierul uman ma gandesc la “Rindfleischetikettierungsüberwachungsaufgabenübertragungsgesetz” – Nu, nu la legea monitorizarii etichetarii carnii de vita, cum s-ar traduce cel mai lung cuvant din limba germana 🙂 , ci la complexitate.
Cu toate ca stiinta a avansat foarte mult si s-au facut multe descoperiri in ceea ce priveste creierul uman, suntem, totusi, departe de a spune ca s-a aflat tot ce era de aflat despre acest subiect. Insa in urma descoperirilor facute pana acum, putem face o schita care sa ne ofere o imagine de ansamblu si care sa ne ajute sa intelegem mai bine cum functionam.
So, haideti sa ne imaginam creierul ca fiind alcatuit din 2 creiere mai mici care comunica intre ele si se influenteaza constant, insa fiecare avand alta responsabilitate:
Creierul Rational
Creierul Emotional
Intrerup putin momentul “artistic” pentru a face doua mentiuni importante:
- Nu avem 2 creiere efectiv – aceasta este o analogie ce ne ajuta sa avem o imagine de ansamblu, folosind un limbaj comun, usor de inteles, evitand termeni precum neocortexul, sistemul limbic, cerebelul, trunchiul cerebral, etc.
- Nu am facultate sau masterat in Neurostiinta, insa sunt NLP Master Practitioner (NLP – Neuro-linguistic programming) Tot ceea ce scriu este rezultatul a multor ani de studiu si observare. Sunt pasionata de human mind & behavior, de peste 10 ani. Ma documenteaz si verific informatia inainte de a o pune pe foaie, insa te invit cu mare drag ca dupa ce citesti acest articol sau orice alta informatie scrisa in online, de oricine altcineva, sa iti faci si tu propriile cercetari chiar si atunci cand sursa este foarte credibila.
Acum sa revenim la “creierele” noastre:
Creierul Rational – sediul mintii constiente.
Creierul ganditor, intelectual. Arhitectul sau proiectantul care ne permite sa invatam, sa ne amintim, sa analizam, sa proiectam, sa cream, sa cantarim posibilitati, sa comunicam.
Creierul Emotional – sediul mintii subconstiente.
Locul de unde provin emotii precum frica, furia, entuziasmul, tristetea, placerea, etc. Aici sunt stocate convingerile noastre, experientele anterioare, amintirile, comportamentele.
Creierul emotional este, de asemenea, responsabil pentru instinctele de baza, cum ar fi foamea, setea si dorinta sexuala, care ajuta la supravietuirea noastra. Este automat si raspunde la stimuli extrem de rapid. Nu doarme niciodata si se ocupa de o multitudine de sarcini, cum ar fi incalzirea corpului, reglarea ritmului cardic, etc. Nu face diferenta dintre real si imaginar, pozitiv sau negativ si iubeste ce este familiar. Poate crede orice, chiar daca este absurd.
Important de retinut:
Stiinta actuala estimeaza ca peste 90% din activitatea creierului nostru este subconstienta, iar cel mai puternic instinct al oamenilor este instinctul de supravietuire.
Inca esti aici, citesti, esti cu mine?
Bun, atunci haide sa trecem mai departe la cel de-al doilea punct:
2. Procesarea informatiilor:
Putin context: informatia patrunde in creier prin cele 5 simturi: VAKOG: Visual, Auditiv, Kinestezic, Olfactiv, Gustativ, iar in fiecare secunda simturile noastre sunt bombardate de 11 milioane biti de informatie. Da, 11 milioane de bts/ s din care constientul nostru proceseaza o parte foarte, foarte mica (sub 100 bts/s).
Odata ce intram in contact cu informatia, incepe automat FILTRAREA ei; aceasta filtrare servind scopului de a:
– gestiona cantitatea enorma de informatie
– de a da sens lumii inconjuratoare
– de a ne ajuta sa ne adaptam si, cel mai important, de a identifica potentialul pericol.
In cazul in care subconstientul identifica un potential pericol (real sau imaginar, mai mic sau mai mare), se activeaza INSTINCTUL UMAN DE SUPRAVIETUIRE SI APARE REACTIA LA STRES: fight – flight – freez intr-o forma mai mult sau mai putin vizibila si/ sau vocala.
Cred ca ti s-a intamplat cel putin o data sa spui cuiva, ceva, iar cealalta persoana sa reactioneze la ce ai spus si sa nu stii ce ai facut, sau chiar tu sa fii cel care are o reactie necontrolata dintr-o data si sa raspunzi cu furie sau sa te blochezi.
Tot reactie la stres este si daca in trafic claxoneaza cineva si te enervezi, cand in spatele tau auzi un latrat agresiv de caine si simti agitatie, cand intri la examen si ai impresia ca nu mai stii nimic … iar exemplele pot continua.
Modalitatile prin care filtram informatia:
1. Distorsiunea:
O ilustrare simpla ar fi: “telefonul fara fir “ – este procesul de alterare a informatiilor senzoriale primite; de modificare a sensului, interpretarii si descrierii evenimentelor si experiențelor.
Un exemplu simplu de distorsiune:
Cred ca tuturor ni s-a intamplat cel putin o data sa fim la dus si sa avem impresia ca suna telefonul, sau sa ne plimbam prin parc, si sa credem ca vedem un sarpe, cand de fapt e doar o creanga.
2. Stergerea:
Este procesul de omitere a anumitor detalii din evenimente si ne permite să ne concentram asupra aspectelor importante.
De exemplu, daca ne concentram pe ce nu ne place la un colaborator, creierul va crea o lentila prin care vom vedea tot ce este gresit din punctul nostru de vedere, tot ce ne deranjeaza. Chiar daca exista si aspecte bune, mintea noastra le va sterge daca ne focusam doar pe ce nu ne place.
3. Generalizarea
Este procesul de a targe concluzii despre o situatie fara a avea toate “datele problemei” si este suficient ca subconstientul nostru sa identifice cateva caracteristici ca sa generalizeze si sa traga imediat concluzii.
Exemplu:
Vezi o fata blonda, in jurul varstei de 25 de ani, foarte aranjata si imbracata provocator, la volanul unei masini de peste 80k Euro. Ce crezi? In acest moment tocmai ai facut o generalizare, ai pus o eticheta, ti-ai facut o parere. Este adevarata? Nu stim exact pana nu avem mai multe detalii. Pe langa generalizarea facuta de tine, exista si posibilitatea ca fata sa conduca masina tatalui si sa fie imbracata asa pentru ca merge la o petrecere tematica.
Important de retinut:
Modul in care creierul filtreaza informatia si raspunde (decizii, actiuni, comportamente, comunicare) este diferit de la om la om si este direct influentat de modelul lumii personale (de lentilele prin care vedem lumea: credinte, valori, experientele din trecut, etc.).
Cu alte cuvinte, ceea ce pentru mine poate sa fie o experienta amuzanta sau banala, pentru altcineva poate fi foarte neplacuta, sau ce eu percep ca pe o oportunitate, pentru altcineva poate fi un motiv real de panica pe care noi, ceilalti, sa fim tentati sa il judecam deoarece nu simtim la fel si nu intelegem “realitatea celeilalte persoane”.
Ce putem face insa sa obtinem rezultate mai bune atat pe plan personal cat si profesional?
Atentie si observare
- putem incepe sa fim atenti la cuvintele folosite, la modul in care ne comportam si reactionam in anumite situatii, dar si sa observam rezultatele produse. Doar asa vom stii ce din ceea ce gandim, spunem sau facem produce rezultate bune sau mai putin bune si vom putea schimba.
Toleranta
- putem exersa sa fim mai toleranti. Modul in care raspund oamenii din jurul nostru este de multe ori doar reactie la stres (fight – flight – freeze) de care nici ei poate nu sunt constienti (avand in vedere ca peste 90% din timp functionam pe pilot automat), asa ca daca raspundem cu aceeasi moneda nu facem altceva decat sa punem paie pe foc.
Doar pentru ca cineva te-a facut sa te simti prost sau a spus ceva ce tu ai pereput ca fiind neplacut, negativ, sau a avut o reactie pe care nu ai inteles-o, nu inseamna ca persoana cealalta a intentionat asta si a ales constient sa te raneasca, sa te faca sa te simti prost sau sa te supere. In peste 80% din cazuri este doar o problema de comunicare, de exprimare sau de gestionare a emotiilor ce merita clarificata atunci cand in joc sunt familia, relatia, prietenii, locul de munca sau viitorul afacerii tale.
Acceptare
- putem accepta ca fiecare om este diferit si are “modelul lumii lui – astfel vom judeca mai putin si vom investii energia acolo unde ne sustine. Ceea ce este bine pentru tine, nu inseamna ca este bine si pentru celalalt, asa ca haide sa invatam sa ii respectam pe cei din jur si daca consideram ca modul in care vedem noi lumea poate sa ii ajute, putem sa le transmitem si altfel informatia, nu contrazicand sau impunand un punct de vedere.
Scepticism
- double check la generalizarile pe care le facem. De cele mai multe ori, eticheta pe care o punem situatiilor sau persoanelor din jur nu reprezinta adevarul absolut ci doar interpretarea noastra personala care este influentata de informatia stocata in subcontient. De aceea ne-ar ajuta sa fim sceptici si sa punem, macar putin, sub semnul intrebarii ceea ce simtim si gandim.
Rabdare
- let’s breath inainte de a spune sau a face ceva, mai ales cand lucrurile incep sa se tensioneze – Respiratia lenta ajuta la calmare si transmite subconstientului mesajul ca suntem in siguranta. In acest fel vom reusi sa controlam reactia la stres si vom putea actiona si comunica constient, nu din impuls.
- merita sa ne provocam sa vedem lucrurile si din alta perspectiva, astfel vom vedea mai multe parti ale “adevarului”.
Intelegere
- modul in care functionam serveste autoconservarii. Subconstientul nu are ca scop fericirea noastra, ci supravietuirea. Neintelegand cum functionam, ajungem de multe ori sa fim suparati pe noi pentru ca nu reusim sa ne tinem de treaba, nu suntem motivati, nu actionam in directia buna, etc. iar asta nu face decat sa inrautateasca situatia. Insa, daca intelegem ca rezistenta este doar un mecanism de aparare, un raspuns al subconstientului care iubeste zona de confort mai mult ca orice si nu inseamna ca este ceva in neregula cu noi, atunci vom reusi sa actionam in directia dorita.
See you next time and until then love more and judge less.
PS: Promit ca restul articolelor sa fie mai scurte. 🙂